Contemporaneitatea, scaldata oarecum in reminiscentele unui trecut intrucatva maret, nu are alta sansa decat a suprima acest timp scurs, impreuna cu aproape tot ce-i apartine; reversul medaliei presupune insa ca noi, in calitatea noastra de fiinte contemporane, sa ne asumam inalta responsabilitate de a re-fabrica noi artefacte culturale cel putin la fel de relevante si de solide precum cele pe care ne straduim sa le abolim. mai mult, este de datoria noastra nu sa replicam, ci sa dam nastere unei intregi lumi noi, mai bine adaptata la conditia vietii noastre prezente si prin care sa facem dovada dreptului pe care il reclamam cu atata ardoare: acela drept de a putea purta pe umeri mantia binefacatoare a civilizatiei.
PS: o sa ma apuc sa scriu filosofie. Sau nu. Inca nu stiu.
luni, 6 iulie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu